CONC'EPE, conc'ep, vb. III. I. Tranz. 1. A imagina, a proiecta, a gândi ceva nou. 2. A-si face o idee despre ceva; a pricepe, a înţelege. ◊ Loc. adv. De neconceput = de neînţeles, de neimaginat; imposibil. 3. A exprima în anumiţi termeni, a formula într-un anumit fel. II. Intranz. (despre o femeie) A rămâne însărcinată; a zămisli, a procrea. - Din lat. concipere.
Sursă : DEX'98 (29477)  - m_marinel

CONC'EPE vb. 1. v. inventa. 2. a gândi, a-si imagina, a-si închipui, a vedea. (Cum ~ tu realizarea acelui lucru?) 3. v. alcătui. 4. v. redacta. 5. v. preconiza. 6. v. îngădui. 7. a înţelege, a pricepe. (Nu ~ cum s-a întâmplat asta!) 8. (BIOL.) a procrea, (înv. si pop.) a prinde, a rodi, a zămisli, (înv. si reg.) a prăsi, (Olt.) a polimi, (înv.) a începe, a îngreca, (fig.) a plămădi. (Femeia a ~ un copil.) 9. (BIOL.) a zămisli, (înv.) a naste. (Un bărbat care ~.)
Sursă : Sinonime (178547)  - siveco

conc'epe vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. conc'ep, imperf. 3 sg. concepe'a; conj. prez. 3 sg. si pl. conce'apă
Sursă : DOR (234329)  - siveco

A CONC'EPE conc'ep 1. tranz. 1) A elabora printr-un concept. 2) A pătrunde cu mintea; a înţelege; a sesiza; a pricepe. 2. intranz. A rămâne însărcinată; a purcede grea. /<lat. concipere
Sursă : NODEX (328961)  - siveco